Ecuația cardului de credit Orange Money, un hibrid unic în piață. Poate deveni un produs profitabil?

card de credit Orange Money

Săptămâna trecută, cardul de credit Orange Money a fost lansat, având ca principal beneficiu cashback-ul, care a luat forma unor extra-opțiuni, asa cum era de asteptat pentru un fintech controlat de un operator telecom. 

 

Cashback oferă multe alte bănci pe cardurile de credit si nu doar, dar în cazul Orange Money ecuația se schimbă puțin. Pe lângă pachetul de bază (de 4 lei/lună), ce oferă casback 3%, 12 rate fără dobândă si extra puncte Thank You pentru abonatii Orange si în cazul plăților către Orange, extra-opțiunile sunt ceva nou pentru piața românească.    

 

Prima si cea mai interesantă extra-opțiune (deocamdată) este pachetul pachetul Extra Save, cu 7% cashback la orice supermarket din țară si străinătate. Practic, dacă plătesti lunar peste 714 lei la supermarketuri si ai extra-opțiunea activă (care costă 20 de lei) vei face cashback de 50 de lei. Iar acesta este plafonul lunar. Mai mult nu poți face din cashback la supermarket, ci doar din plățile către Orange.    

 

Însă, pe net, poți fi mai câștigat cu 26 de lei (50 lei obținuți din cashback minus 4 lei comisionul de administrare al pachetului de bază, minus 20 de lei comisionul extra-optiunii). Este simplu si aproape imposibil să nu faci acest profit net.    

În general, oricine are un salariu de peste 2.500 de lei (mai jos despre venitul minim impus de Orange Money) cheltuieste doar pe alimente la supermarket mult mai mult decât 714 lei. E un “no brainer” si este unul dintre puținele carduri din România prin care faci profit din cashback fără să fii forțat să alegi un comerciant sau altul la care să faci shopping.   Cât câstigă însă Orange Money din ecuația cardului de credit?   

 

Mai jos am creat un P&L mult simplificat pentru a observa că business-ul cardurilor de credit este unul dificil si băncile sau fintech-urile care fac profit trebuie să se bazeze pe volum sau pe faptul că mulți clienți nu vor rambursa la timp si vor fi taxați cu o dobândă care, pe medie, este între 25 si 30%.    

 

Venituri:  

  •  comisioanele de administrare; pachetul de bază și cel Extra Save aduc 24 de lei în conturile Orange Money, in timp ce pachetul Extra Travel generează încă 30 de lei din comisionul de administrare.   

 

Cele trei pachete înseamnă 54 de lei, pentru că extraopțiunile pot fi activate în acelasi timp. Acum poate nu este cazul de călătorii în străinătate, dar pachetul Extra Travel îți oferă 7% înapoi în cont si la plata cheltuielilor de călătorie în țară.

 

  •  comisionul de interchange; acesta este reglementat la 0,3% în cazul cardurilor de credit si înseamnă foarte puțin chiar și la sume mari cheltuite de clienți. De aceea banking-ul este un business de volum.   

 

În cazul Orange Money, dacă un client plăteste fix 714 lei pentru a obtine cashback-ul maxim la supermarket-uri, veniturile din interchange ale fintech-ului sunt de doar 2,14 lei (aproape 26 de lei pe an).   

 

  • veniturile din dobânzi; Desigur, prea puțini clienți vor face cheltuieli doar de 714 lei. Multi vor continua să plătească cu cardul de credit, generând interchange pentru emitent sau nu vor rambursa la timp creditul, în cele 46 de zile cât este perioada de gratie a cardului Orange Money, si vor începe să plătească dobândă, care este de 25% pe an.    

 

Costuri:   

  • cashback-ul instant; cum am zis, pentru fiecare pachet de extra-optiuni de care un client profită la maximum Orange Money va plăti un cashback de 50 de lei la Extra Save si 100 de lei la Extra Travel. 

 

  • Costul de emitere al cardului; desi este un simplu plastic cu chip, fiecare card contactless are un cost de emitere, care nu este chiar mic. Am estimat un 2-3 euro/per card dacă luam în calcul si welcome pack-ul (cutia în care vine cardul). Costul de emitere se amortizează pe durata de valabilitate a cardului, care în cazul Orange Money este destul de mare, de 5 ani. 

 

  • costurile de infrastructură; acestea nu sunt vizibile pentru client, dar un emitent de carduri plăteste diferite comisioane procentuale sau fixe către alti actori din ecosistem, de la schemele de plăți la procesatorii de carduri si plăti. 

 

  • costul riscului; Nu în ultimul rând, orice bancă trebuie să ia în calcul costul riscului, mai exact pierderile cauzate de clienții rău-platnici. Un card de credit funționează precum un împrumut de nevoi personale, pentru că banca disbursează pe card un credit pe care consumatorul îl are mereu la dispoziție. Și, ca orice credit, există o rată de default, pe care banca o trece la costuri în P&L.  


Ochiometric, un card de credit cu instant cashback nu este un produs profitabil dacă clienții nu îl folosesc intensiv. În cazul Orange Money un client ar trebui să plătească cu cardul de credit peste 8.667 lei pe lună pentru ca fintech-ul să recupereze din interchange cashback-ul acordat la pachetul Extra Save.    

 

Totusi, un client adus în ecosistemul Orange va genera si alte venituri pe termen lung, atât pentru operatorul telecom, cât si pentru fintech. De exemplu, Orange Money va aborda în curând si creditarea digitală (după cum a povestit Haris Hanif în interviul pentru Wall-Street.ro), iar pe credite se face business serios în banking.     

 

Este greu să calculezi un Customer Lifetime Value, dar sunt convins că Orange Money si băncile estimează destul de bine un astfel de indicator, pentru a prezice profitul net asociat întregii relații pe care o vor avea cu clientul.

Cardul de credit Orange Money: există puncte slabe în business case?   

 

  • venitul minim pentru a obține cardul de credit este de 2.500 lei 

Pe business case să atragi clienți cu dare de mână poate fi un plus, pentru că acestia cheltuie mai mult si au tendința să folosească carduri când fac shopping, inclusiv carduri de credit. 

 

Dar, aceasta este o armă cu 2 tăisuri: clienții (mai) înstăriți stiu cum funcționează un card de credit si cum să evite plata dobânzii. Cei mai mulți vor roti banii de pe un card pe altul pentru a evita plata dobânzii.  În plus, din start, jumătate dintre românii angajați cu contracte de muncă vor fi descalificați, pentru că – potrivit declarațiilor făcute recent de sindicalisti – jumătate din contractele de muncă înregistrate în Revisal sunt cu salarii nete mai mici de 1.600 lei.  

 

  •  cum abordezi freelancerii care nu obtin salarii?

Problema veniturilor recurente care trebuie să fie în general din salarii pentru a obține un card de credit sau împrumut este una generală în banking. Aici nu mă pot pronunța în cazul cardului Orange Money, pentru că nu am aplicat pentru el, da în general toate băncile evită să emită carduri de credit sau credite freelancerilor, patronilor care trăiesc doar din dividende sau prestatorilor de servicii care nu obtin venituri din salarii. 

 

La nivel strategic, eu cred că aceasta este o slăbiciune pentru tot sistemul bancar si mai ales pentru fintech-uri, care ar trebui să fie mai flexibile, nu să adopte vechile politici de risc ale băncilor (mai ales când nu esti reglementat ca o bancă).   

 

La nivel global, trendul este clar si estimările arată că până în 2030 circa 50% din forța de muncă va fi reprezentată din freelanceri, nomazi digitali în general. Cum îi servisezi pe acestia? Presupui din start că nu vor avea nevoie de un card de credit? Atunci nu vei face decât să îi împingi în brațele startup-urilor de tipul buy-now pay-later.    

 

Think about it, fintechs! Cu o politică adecvată (dar diferită) de risc, această clasă de clienți este o oportunitate imensă pe termen mediu si lung.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Ecuația cardului de credit Orange Money, un hibrid unic în piață. Poate deveni un produs profitabil?

de Razvan Enache timp de citire: 5 min
0