Revolut lucrează la plățile prin open banking, iar ING Bank este prima integrare. Dar are sens să înlocuiești top up-ul?

Încă doi jucători ar putea intra pe scena open banking-ului din România, după ce primul pas a fost făcut la final de septembrie de Banca Transilvania, cu ajutorul integratorului FinqwareBCR lansează și ea în George agregarea de conturi, probabil chiar în săptămâna ce urmează, iar Revolut lucrează la plățile prin open banking, iar ING Bank este prima integrare.

 

Partea interesantă este că Revolut permite deja și inițierea de plăți prin Open Banking, fiind un PISP (Payment Initiation Service Provider) în jargonul financiar. Dacă extinde și pe România serviciul, ar fi primul inițiator de plăți prin open banking din piața locală. Restul use case-urilor sunt pe agregare de conturi – AISP (Account Information Service Provider). 

 

Partea mai puțin grozavă la acest sistem de a plimba banii dintr-un cont în altul este că un transfer durează în teorie 1-2 zile lucrătoare. Dar realist vorbind între băncile din România, orice transfer pe care l-am inițiat dimineața, într-o zi lucrătoare, a ajuns până după-amiază indiferent de banca spre care am trimis. 

 

Cum face Revolut un trasnfer prin open banking? Destul de simplu. Nu mai este un top-up, care are la bază o plată cu cardul, ci un transfer dintr-un IBAN în altul. Iar clienții Revolut au din noiembrie IBAN-uri emise de Libra Internet Bank

 

Ca urmare, în cazul integrării cu ING, la un transfer prin open banking, Revolut va solicita cu acordul explicit al clientului să realizeze o plată din contul ING în contul IBAN pe care clientul Revolut îl are deschis la Libra. Și cum ING Bank nu este încă în sistemul de plăți instante al Transfond (doar 4 bănci sunt până acum: CEC Bank, BT, BCR și Libra Bank), transferul va funcționa ca o plată interbancară clasică, deci banii vor ajunge în 1-2 zile lucrătoare. 

 

Deja cred că te întrebi de ce ai face așa ceva când top-up-ul funcționează de minune și banii ajung instant.

 

Ei bine, ca simplu client, chiar nu ai de ce să inițiezi un astfel de transfer prin open banking. Cel puțin până când toate băncile se vor fi alăturat schemei Transfond de plăți instante.

 

Și atunci de ce ar investi Revolut și băncile în soluții de inițiere de plăți prin open banking? Răspunsul este mai complex, dar cred că sunt mai multe strategii luate în calcul și le enumăr mai jos:

 

  • Băncile vor să arate că inovează, că au devenit surferi care se ridică pe valul noilor trenduri din banking și tehnologie
  • Un transfer IBAN către IBAN în lei este mai ieftin decât un top-up, care este o plată cu cardul și este supusă comisioanelor de interchange
  • Experimentează acum pe clienții de retail cu gîndul că usecase-urile în comerțul online și în banking-ul pentru companii vor fi considerabil mai utile și profitabile decât în cazul persoanelor fizice

 

În teorie, utilitatea plăților online și offline prin open banking are mult sens, din perspectiva comisioanelor de interchange, mai ales pe cardurile corporate, unde interchange-ul nu a fost plafonat la 0,2-0,3% (cum este cazul la cardurile persoanelor fizice). 

 

În practică însă, tranziția de un sistem bine cunoscut în toate colțurile lumii, cum este plata cu cardul, la plățile interbancare inițiate într-o aplicație, este un target extrem de ambițios. Și asta pentru că promotorii plăților prin open banking vor avea de înfruntat efectul de rețea (network effect), creat în zeci de ani de Visa, Mastercard și American Express. 

 

Va fi interesant de urmărit pe termen mediu și lung această luptă între David si Goliat, dar – spre deosebire de Biblie – în business efectele de rețea (Goliat-ul în acest caz) au de obicei câștig de cauză.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Revolut lucrează la plățile prin open banking, iar ING Bank este prima integrare. Dar are sens să înlocuiești top up-ul?

de Razvan Enache timp de citire: 3 min
0